TIFF: DEZBATERI CNC ROMĂNIA – CNC MOLDOVA

0
1189

În cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania, Ediția 16, a fost organizată o sesiune de discuții pe marginea sistemelor de gestionare a cinematografiei în România și Republica Moldova. Panelul a fost inițiat de Tudor Giurgiu, fondator și director TIFF, motivat de prezența în Cluj a directorului Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, domnul Valeriu Jereghi, și a unui număr mare de cineaști basarabeni (Valeriu Andriuță, Pavel Cuzuioc, Igor Cobileanschi, prezenți cu filme în programul festivalului; Violeta Gorgos, Radu Gorgos, Dumitru Grosei, Valentina Iusuphodjaev, Dumitru Marian – în calitate de participanți ai atelierelor Transilvanya Pitch Stop și Transilvanya Talent Lab, din cadrul Festivalului). La discuție s-au alăturat Oana Radu, membru al Consiliului de administrație al CNC România și Alex Trăilă, expert în politici pe domeniul cinematografiei.

Discuțiile au început cu o relatare exhaustivă a domnului Valeriu Jereghi privind recent înființatul Centrul Național al Cinematografiei, care a ținut să menționeze că România, alături de Franța sunt doi parteneri importanți ai instituțiilor cinematografiei moldovenești, în curs de formare, și că însăși legislația care stă la baza CNC Moldova este inspirată din legile celor două țări. De asemenea, Valeriu Jereghi a ținut să mulțumească inițiatorilor legii din Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea față de propunerile cineaștilor moldoveni, chiar dacă admite prezența unor disensiuni, normale pentru primul an de activitate, în opinia dânsului.

În acest context, Tudor Giurgiu a sugerat cineaștilor moldoveni prezenți la discuții, să își exprime nemulțumirile și propunerile în scris și oficial, iar de fiecare data când contestă anumite acțiuni sau politici ale Centrului Național al Cineamtografiei sau ale altor instituții de stat, să vină și cu propuneri de ajustare a activității în interesul breslei.

Oana Radu a ținut să menționeze că, pe baza unei experiențe similare în România, soluția este un demers mai proactiv din partea CNC și folosirea și a altor căi de comunicare decât simpla plasare a comunicatelor și a regulamentelor pe situl instituției, precum organizarea unor întâlniri regulate, crearea unor grupuri de lucru sau consilii consultative etc. Valeriu Jereghi a menționat că instituția pe care o conduce este deschisă pentru consultari cu diverse grupuri de inițiative, platforme, organizații și ONG-uri de profil.

Alex Trăilă a insistat pe întâlniri regulate între părțile implicate și elaborarea în comun a unor strategii și politici, fapt care face mai eficientă activitatea CNC, iar de cealaltă parte responsabilizează profesioniștii din domeniu și îi ajută să înțeleagă mai bine regulile după care funcționează instituțiile publice.

Referitor la relațiile moldo-române, s-a discutat posibila creare a unui Fond comun de coproducții, care ține, în acest moment, de ajustarea legislației din ambele țări. S-au menționat, de asemenea, sursele principale care alimentează Fondul cinematografic în România și multe din țările europene și avantajele unui astfel de Fond, atât prin nivelul surselor atrase, cât și prin posibilitatea reportării acestor sume de la un an la altul , element cheie pentru producția de film, unde proiectele au nevoie de câțiva ani pentru dezvoltare și realizare.

Cineaștii din România au recomandat CNC Moldova și cineaștilor moldoveni să facă o analiză amplă a resurselor cinematografice existente, să abordeze în ansamblu dezvoltarea industriei și să elaboreze de la bun început o strategie pe termen lung. Susținerea educației, promovării, distribuției, crearea infrastructurii de exploatare sunt la fel de importante ca și finanțarea producției, iar prioritizarea greșită duce în timp la efecte greu de reparat.

Pe finalul discuției s-a convenit asupra unei comunicări constante între cele două țări, acordarea sprijinului necesar, dar și susținerea modificării unor acte normative în cele două țări, care ar facilita proiectele commune.